Postările din ‘Jurnalul lui Iby – Călătoria mea și a corpului meu în timp’ fac parte dintr-o serie de articole care documentează pas cu pas călătoriei Ibolyei în remodelarea corpului său după nașterea celor două fiice gemene ale sale. Iby este membră a comunității de membri Limitless Bacău, iar procesul de 3 luni este susținut într-un membership activ în programul online de slăbire Reset by Limitless dar și de o serie de conversații pe care Iby le are săptămânal cu Andra, fondatoarea programului și din care își extrage parte din motivația și curajul de a face pașii necesari către corpul suplu, sănătos și puternic pe care și-a propus să îl aibă din nou. Episodul 1 poate fi citit dând click aiciepisodul 2 aici,episodul 3 aici, episodul 4 aiciepisodul 5 aiciepisodul 6 aici, episodul 7 aiciepisodul 8 aici, episodul 9 aiciepisodul 10 aici, episodul 11 aici iar episodul 12 aici, episodul 13 aiciepisodul 14 aici iar episodul 15 aici.

Săptămâna 15

Iby: Am observat o schimbare majoră – nu mai poftesc de o perioadă niciun fel de dulce. Nici măcar înghețată, un aliment cu care înainte puteai să mă șantajezi cu succes. Însă de ceva vreme pot să stau și să mă uit la altcineva cum mănâncă înghețată fără să fie o fracțiune de secundă în care îmi doresc să fac același lucru. Wow, ce tare!! mi-am spus în sinea mea.

Înainte chiar spuneam tuturor că înghețata e o slăbiciune pentru mine, și cred că în acest fel mă și alimentam cu acest gând așa că mintea mea ceda de fiecare dată. Acum mintea a pus piciorul pe prag, eu nu m-am mai ”lăudat” cu pofta mea de înghețată și iată că perioada în care mă simțeam mai slabă de înger, e doar o amintire.

Andra – Vorba cea bună

Toți vrem repede. Totul. Vrem să slăbim repede, vrem să întâlnim repede persoana dorită, când o întâlnim vrem să ne căsătorim repede, vrem să găsim repede jobul mult așteptat, vrem să întâlnim repede succes și vrem să câștigăm repede suficienți bani. Și cu toate astea ‘repede’ nu se întâmplă prea multe prea des și mai ales, în puținele momente când se întâmplă repede, lucrurile nu durează.

Iby la câteva luni de la naștere.

Iby la câteva luni de la naștere.

Și totuși mă gândeam…dacă în final natura pare că le știe pe toate mai bine decât noi toți la un loc, cum se face că natura trece prin anotimpuri. Există anotimpuri ale creșterii, regenerării și înfloririi și există anotimpul odihnei. Există anotimpuri când florile cresc și înfloresc văzând cu ochii și există anotimpuri când nu zărim nici colțurile de tulpină de sub zăpadă. Și deși natura nu pare să se grăbească vreodată și să vrea repede mereu lucrurile se întâmplă în final la timpul potrivit. Și atunci? Ce e de învățat din asta?