Limitless Brașov împlinește 3 ani și 900 de kilograme slăbite în total de membrii comunității. Aniversăm acești ani de transformări fabuloase, alături de Rareș și Raluca, de cele șapte persoane alese, fiecare fiind una din fețele programului, dar și de voi toți cei care ați gustat și experimentat programul în Brașov. Pentru că mai important decât cele 900 de kilograme slăbite, sunt cele 900 de ‘kilograme’ de încredere în sine, zâmbete senine și bucuria de a te simți bine în propriul corp pe care le-am construit alături de voi. Rezultatul nostru în acești 3 ani, este de fapt rezultatul lor! Vă invităm să îi cunoașteți pe cei care sunt fața Limitless. #LimitlessFaces

maria-1

Te consideri Limitless?

Da! Sigur că mă consider, a fost o super experiență pentru mine!

Care a fost obiectivul tău la intrarea în program?

Îmi propusesem să slăbesc 4 kg și să-mi tonific corpul.

Cum te vedeai înainte de experiența Limitless?

Mă simțeam mereu fără vlagă și kilogramele în plus mă întristau de fiecare dată când mă vedeam în oglindă.

Cea mai mare provocare întâlnită pe parcursul programului?

Genoflexiunile au fost cred cea mai mare provocare a mea în program. Aaa și poate faptul că trebuia să țin pasul cu colegii mei de grupă mult mai tineri 🙂

Limitless Bacău împlinește 5 ani și 1500 de kilograme slăbite în total de membrii comunității. Aniversăm acești ani de transformări fabuloase, alături de Dani și Răzvan, de cele unsprezece persoane alese, fiecare fiind una din fețele programului, dar și de voi toți cei care ați gustat și experimentat programul în Bacău. Pentru că mai important decât cele 1500 de kilograme slăbite, sunt cele 1500 de ‘kilograme’ de încredere în sine, zâmbete senine și bucuria de a te simți bine în propriul corp pe care le-am construit alături de voi. Rezultatul nostru în acești 5 ani, este de fapt rezultatul lor! Vă invităm să îi cunoașteți pe cei care sunt fața Limitless. #LimitlessFaces

Iuliana

  1. Te consideri Limitless?

Categoric!! 🙂 

  1. Care a fost obiectivul tău la intrarea în program?

Să redevin cum am fost înainte de a fi mamă. Am reușit chiar mai mult de atât.

  1. Cum te vedeai înainte de experiența Limitless?

Aveam mereu un sentiment de nemulțumire de sine.

Larisa nu e primul membru Limitless care ne-a povestit că procesul de remodelare a propriului corp e în mare parte o muncă de interior, și mai puțin una de exterior. Și că cel mai prețios Before & After e cel legat de felul în care te simți în propriul corp și felul în care ți se reconfigurează stima de sine. Când începi să nu te mai placi atunci când te vezi în oglindă sau în poze, e până la urmă tot o formă de dragoste de sine. Înseamnă că îți pasă și că știi deja că primul loc în care trebuie să te simți confortabil e corpul tău, și nu canapeaua din propria sufragerie sau la masa de prânz.’ ne-a spus ea.

Totuși Larisa este cu siguranță primul membru al comunității noastre care ne-a povestit cum a făcut tot ce se putea ca să își atingă rapid obiectivele. Chiar și atunci când acest ‘tot’ a însemnat să tragă un pui de somn în cabinetul de masaj al sălii de fitness ca să se recupereze între antrenamente și să aibă propriul său loc în frigiderul antrenorilor în care să își depoziteze caserolele cu mesele Limitless deja gătite.

Cu opt zile înainte de cea de-a VII-a ediție a Convenției Internaționale de Fitness de la București, care se va desfășura între 22 si 23 aprilie la RIN Grand Hotel, o parte din antrenorii Limitless dezvăluie câteva din motivele pentru care acest eveniment ar trebui să

READ MORE

               În reviste sau pe Internet găsim articole elaborate despre metode ultrasofisticate de pierdere în greutate, de mărire a masei musculare sau forței, produse “minune”, tehnici speciale de antrenament precum și multe alte informații care par a fi destinate

READ MORE

Daniel Doroftea este antrenor Limitless în Iași, iar printre lucrurile care îl pasionează se numără fotbalul (pe care mărturisește că a început să-l practice imediat după ce a învățat să meargă) și cititul. Pasiunea pentru fotbal s-a transformat treptat într-un interes din ce în ce mai mare față de sport, însă

READ MORE

Întrebarea asta are atâtea răspunsuri încât s-au scris colecții întregi de cărți care oferă soluții multiple. Deși în aparență răspunsul așteptat e tipul de ‘Da sau Nu, dar te rog spune-mi Da :)’, realitatea ne poate revela o sumedenie de lucruri despre cum funcționează fiecare din noi. Și totuși hai să încerc să vă spun variantele mele de răspuns: unul scurt și celălalt nițel mai lung.

Cel scurt și fără substrat e ‘da, poți integra deserturile într-un stil de viață în care să arăți și să te simți cum îți dorești în propriul corp’. Nu-i nevoie să te biciuiești, spunându-ți că te vei simți împăcată, relaxată și fericită cu ce vezi în oglindă doar dacă vei renunța definitiv la dulce. Dimpotrivă, de cele mai multe ori acesta e un drum sigur către eșec.

 

După câțiva ani buni în care am trecut prin propriul meu proces de remodelare corporală, dar în care am avut și norocul să asist la transformările membrilor din comunitatea Limitless, am ajuns la concluzia că nu deserturile pe care le-am savurat realmente au făcut acul cântarului să se miște cu spor înspre dreapta. Niciodată, nici măcar o dată.

M-au îngrășat însă toate deserturile pe care le-am mâncat doar ca să am ceva bun și frumos la finalul unei zile care mă consumase. În aceeași categorie intră și dulciurile cu care m-am alinat în zilele în care mă simțeam nesigură și mi-era teamă să pornesc pe un drum care nu mai ducea la jobul pe care îl aveam sau către relația din care făceam parte.

Produsele de patiserie, biscuiții și ciocolata erau integrate într-un gest automat la care eu nu eram prezentă, în care ceream a doua felie de tort doar pentru că nu știam când s-a terminat prima și n-apucasem să simt nicio bucurie. La prima felie eram cu gândul la lista de task-uri pe ziua următoare. Acum știu că toate kilogramele în plus sunt cauza dulciurilor pe care le-am pus în farfurie pe principiul ‘Ei, și dacă deja am făcut-o lată cu ciocolata aia, de acum nu mai contează. Hai să merg până la capăt, oricum deja am eșuat!’. Problema nu e reprezentată de acele momente pe care ți le oferi ție, ci de dulciurile care funcționează drept garnitură perfectă pentru griji.

De câteva săptămâni ascult și citesc destul de conștiincios mai tot ce găsesc despre cercetările lui Brene Brown. Cei de la TED o numesc pe Brene ‘vulnerability researcher’ și cred că asta-i o descriere care surprinde perfect esența muncii sale.

Deși cărțile ei îmi par adevărate colecții de concepte consistente și utile, unul m-a frapat în mod special și s-a transformat într-o temă de gândire de durată. În urma cercetărilor și experienței profesionale acumulate, Brene a ajuns la concluzia că pe tot parcursului vieții există un singur mare regret, unul care ne copleșește în momentele de energie joasă și care ne scade stima de sine. În mod concret, toate pot fi reduse la unul singur: regretul de a nu fi avut suficient curaj. 

14706883_874286619372246_8865791673458833173_o

Curajul este un catalizator esențial pentru orice vis pe care îl avem, iar lipsa lui este singura părere de rău care nu se ameliorează, ci se întețește odată cu timpul.  Acest principiu are tot atâtea declinări ca numărul oamenilor cărora vrem să îl aplicăm și trebuie înmulțit cu toate momentele în care acele persoane n-au răspuns provocării de a evolua și de a crește. De când m-am familiarizat cu teoria lui Brene Brown, în aproape fiecare pauză pe care o prind mai arunc un gând la întrebarea: Uitându-mă în trecut, care sunt momentele în care mai mult curaj m-ar fi putut face azi mai mulțumită și mai fericită în propria-mi piele? Și mai important de atât – Care sunt momentele viitoare pentru care vreau să fiu pregătită să îndrăznesc mai mult?